I'm about to embark on a one of a kind diplomatic mission. I've done my homework and I know my opponent quite well but you can never be sure with this kind of things until after it's done.
Oh well, you can only die once. Wish me luck!
Odysseus
Sunday, 12 June 2011
Saturday, 11 June 2011
Beautiful late afternoon
... no one to share it with.
No wind, perfect temperature, the lake, the swans, silence, a warm snack, the green grass and ... nobody to share pleasure and serenity with.
Odysseus
No wind, perfect temperature, the lake, the swans, silence, a warm snack, the green grass and ... nobody to share pleasure and serenity with.
Odysseus
Sunday, 5 June 2011
Can you tell who that is?
I was wondering if any of you can correctly and completely (not only truthfully) answer the following question: who is the character sitting right behind the driver in the clip below?
Odysseus
Odysseus
Saturday, 4 June 2011
Killarney și motoare
Killarney, Irlanda, 2011 și întâlnire de motocicliști sponsorizată de H-D.
304km cu vreme superbă și un cal ascultător care de cum a văzut autostrada, a început să înfulece kilometri de nu-mi venea să cred cât de repede se duceau când mă mai uitam în bord.
Singur, fără nimeni cu care să admir motoarele altora, cu care să cârcotesc despre bărboși și burtoșii cu veste de piele. Fără nimeni cu care să mă bucur de vremea bună și cu care să mă felicit reciproc pentru drumul ușor și pentru peisajele frumoase întâlnite în cale.
Fără nimeni la care, obosit cum sunt, să mă uit și să simt că-mi fierbe sângele și că oboseala-mi sa evaporat, pentru că e îmbrăcată în piele și-mi zâmbește cu niște ochi sclipitori ca doi tăciuni aprinși. Fără nimeni care să se fi simțit bine obosind lângă mine pe drum și care să mă privească cu liniștea și zâmbetul complice al omului satisfăcut și mulțumit în pielea sa.
Fără nimeni cu care să port, din priviri doar, discuția "O luăm spre casă sau luăm o cameră aici?".
Singur eu cu mine însumi :-(
Și am tot atâția de făcut și înapoi, și tot singur, și nu mă așteaptă nimeni nici acasă.
Odiseu
304km cu vreme superbă și un cal ascultător care de cum a văzut autostrada, a început să înfulece kilometri de nu-mi venea să cred cât de repede se duceau când mă mai uitam în bord.
Singur, fără nimeni cu care să admir motoarele altora, cu care să cârcotesc despre bărboși și burtoșii cu veste de piele. Fără nimeni cu care să mă bucur de vremea bună și cu care să mă felicit reciproc pentru drumul ușor și pentru peisajele frumoase întâlnite în cale.
Fără nimeni la care, obosit cum sunt, să mă uit și să simt că-mi fierbe sângele și că oboseala-mi sa evaporat, pentru că e îmbrăcată în piele și-mi zâmbește cu niște ochi sclipitori ca doi tăciuni aprinși. Fără nimeni care să se fi simțit bine obosind lângă mine pe drum și care să mă privească cu liniștea și zâmbetul complice al omului satisfăcut și mulțumit în pielea sa.
Fără nimeni cu care să port, din priviri doar, discuția "O luăm spre casă sau luăm o cameră aici?".
Singur eu cu mine însumi :-(
Și am tot atâția de făcut și înapoi, și tot singur, și nu mă așteaptă nimeni nici acasă.
Odiseu
Subscribe to:
Posts (Atom)